Ciudățenii - liftul

Un necaz foarte neplăcut pentru cei care locuiesc la etajele superioare ale unui boc este acela când se strică liftul. De obicei, acest eveniment se întâmplă atunci când nu te aştepţi!

O prietenă se "lăuda" că fiind uitucă nu izbutea să cumpere sau să rezolve toate problemele zilei la un singur drum, fapt care o determina să iasă de mai multe ori din casă. Cum însă ea locuia la etajul 8 şi parcurgea scările cam de 6-8 ori pe zi, la sfârşitul unei perioade de 36 de zile (cât timp fusese liftul din blocul ei stricat) ea urcase echivalentul aproximativ, în trepte, al unui zgârie-nori!

Liftul se strică "instantaneu" atunci când un locatar se mută (fie că vine, fie ca pleacă din bloc). Există întotdeauna vecini iscusiţi care-l "ajută" pe cel ce se mută şi "protejează" liftul de eventuale suprasarcini.

Atunci când se defectează liftul este bine să existe o persoană care să anunţe firma specializată în depanare. Orgoliile nu-şi au rostul aici, dar cu toate acestea ele există:

"- Da' de ce? Eu l-am anunţat de 4 ori! Să-l mai dea şi alţii!" vorbeşte furia uitând că şi ea locuieşte destul de sus şi propriile picioare vor avea de suferit.

Mă aflu într-un bloc cu 7 etaje.

Depanatorul ajunge la scara unde se anunţase un lift defect. Ascultă explicaţiile "tehnice" referitoare la modul în care liftul s-a defectat:

" - Aia de la 4 l-a stricat! Că se tot duce de 20 de ori pe zi la prietena de la 7!" spune o locatară.

" Că cară toate porcăriile cu el!", adaugă alta, cu cacofonia de rigoare.

După o oră de investigaţii tehnice depanatorul găseşte cauza defecţiunii: o bobină arsă. Repară şi pleacă.

A doua zi liftul se defectează din nou.

Vine acelaşi tânăr, investighează şi descoperă aceeaşi bobină arsă. Repară şi pleacă.

După câteva ore este chemat la aceeaşi adresă. Deja toţi cei implicaţi erau furioşi: şi locatarii care-l acuzau pe depanator şi depanatorul care-i acuza că ce tot fac de ard bobina?!

Faptul că locuia destul de aproape de blocul cu liftul, dar mai ales de bobina buclucaşă, depanatorul se decide să rămână de strajă lângă bobină: "să-l prind eu pe ăla care n-are ce face!"

(Nota autorului: bobina se afla sus, în casa liftului, o chichineaţă pe terasa blocului.)

Înarmat cu sandwich-uri şi o carte, tânărul păzeşte casa liftului. După câteva ore misterul se dezleagă în cel mai surprinzător mod... un porumbel planează şi se opreşte pe o bară de lemn aflată la aproximativ 50-60cm deasupra bobinei cu pricina. Relaxat, porumbelul îşi face necesităţile care "coboară" - fleoşc! - pe bobină, aceasta automat scurtcircuitându-se!

Problema a fost uşor evitată ulterior prin îndepărtarea barei pe care poposea porumbelul.