Termitele zapezii

Incep sa cred ca termitele zapezii chiar exista. Sa va povestesc ...

Maine trebuie sa vina la mine un fost coleg, motiv pentru care am hotarat ca la desert sa servesc niste cozonac.
Aceasta, dar si faptul ca si eu imi doresc sa ciugulesc niste cozonac, au condus la rugamintea adresata mamei de a prepara niste cozonac pentru maine.

Printre ingredientele principale s-au asezat in primul rand ouale.
Am mers de dimineata la piata Domenii, la Mega Image, dupa oua. In magazin, raionul gol. Ras, lins, spalat, numai bun sa stea un homeless in el, dar nici tipenie de ou pe-acolo.

Dezamagit, m-am mai invartit un pic prin magazin, iar cand am ajuns la raionul cu drojdie proaspata am decis sa nu le fac bucuria cumpararii fiindca oricum trebuia sa merg in Carrefour si aveam sa iau de acolo.

Drumul spre Carrefour l-am efectuat cu un microbuz din noua linie gratuita pentru clienti deschisa de Carrefour si pe Ion Mihalache.
Ajuns la destinatie, dupa ce am luat la rand raioanele in vederea completarii listei pe care o aveam, ajung la raftul cu oua.
Spre bucuria mea, gramezi de cofraje cu 30 de oua asteptau vesele ca cineva sa le cumpere, parca strigand asemeni conservelor din reclama tv "Am si eu cheita!".

Dupa ce am asigurat ouale, am mers la raftul cu drojdie. Acolo surpriza mare: niciun pic de drojdie ramasa pe raft. Aceeasi imagine ca la raionul de oua din mega: gol gol gol.
"Ei comedie mare!" am exclamat, amarandu-ma la gandul ca trebuie sa mai fac inca un drum la mega image dupa ce ma intorc acasa si las cumparaturile.
"Deh, sa-mi fie invatatura de minte alta data sa nu mai dau drojdia din mana pe drojdia de pe gard" mi-am mai spus si am plecat la casa de cumparaturi.

Drumul de intoarcere l-am facut cu acelasi microbuz. Literalmente. Acelasi microbuz, acelasi sofer. Pesemne ca timpul cat am stat eu in Carrefour Orhideea i-a fost suficient ca sa faca traseul tur-retur Orhideea-Colosseum.

Am ajuns acasa, am lasat cumparaturile, am plecat din nou spre Domenii. Pe jos, evident, din motive "plimbatoare".
Intru la Mega Image, din trecere observ ca au adus oua.
"Ha! Ha!" imi zic in sine, "mi-am cumparat deja!" si merg la sectiunea cu branzeturi si drojdie.
Acolo soc: drojdia S-A TERMINAT!
"Mai dati-o-ncolo de treaba! Ce-ati facut, ati mancat drojdia pe post de halva !? Azi dimineata era raftul plin!"

Considerand ca nu e o problema prea mare, plec dezamagit cu tinta: "Angst". "Acolo sigur am sa gasesc".

Intru la Angst, intreb unde pot gasi drojdie, imi este indicat raionul cu pricina si ma duc sa caut. La prima vedere nu se observa nicio drojdie.
Cu meticulozitate de scotocitor, ma apuc sa cotrobai prin raft pana cand se gaseste o vanzatoare sa ma trambiteze: "Drojdie nu mai avem!".
"No bravo c-ati mancat-o si voi" imi zic in gand si plec spre Crist-Tim.

Odata falnic si impozant in "regiunea" Domenii, Cris-Tim a ajuns astazi o "bomba" mica in care daca deschizi usa mai tare, pocnesti cu certitudine vreun client. Si asta poate n-ar fi asa rau, dar daca se dezechilibreaza, risca sa pice in galantar si sa fie ambalat spre vanzare.

Prin urmare, ca sa nu risc, am deschis usa pe jumatate si am intrebat-o direct pe casiera daca au drojdie.
"Nu avem nici drojdie proaspata, nici drojdie uscata!" s-a asigurat casierita ca inteleg.

"Hmm. Acesta este boicotul drojdiei. Cozonacul meu nu mai are nicio speranta."
"Sau pesemne ca termitele zapezii exista. Au devorat toata drojdia, dupa ce in prealabil s-au delectat cu ouale din magazin".

Zicandu-mi aceste replici in gand, am plecat hotarat sa iau fiecare magazin la rand si sa nu ma mai intorc acasa pana cand nu voi fi gasit un pachetel de drojdie.
Pesemne ca impresionat da avantul meu plin de curaj, universului i-a fost mila de mine incat n-a trebuit sa scrut prea departe.
Primul magazin de langa Crist-tim, o alta "bomba" mica dar care a avut sclipirea sa puna un frigider dupa usa ca sa incaseze potentialele lovituri, avea drojdie.

M-am mosmondit repede dupa niste monede, intrucat magazinul nu accepta card iar eu nu aveam cash si dupa ce firfiricii au fost numarati atent de catre vanzatoare pe tejgheaua metalica, mi-a fost incredintat trofeul: un pachetel de drojdie.

Acum astept cu nerabdare sa fie cozonacii gata, dupa care am de gand sa impersonez o termita si sa ii devorez cat mai repede cu putinta.